Întrebare
Este posibil să fii creștin și să susții dreptul la avort în același timp?
Răspuns
Avortul a fost un subiect intens dezbătut în cultura americană în ultimii patruzeci de ani. Susținătorii ambelor părți invocă statistici și puncte de vedere pe care mulți le consideră în mod sincer singura cale corectă. Pentru claritate, să definim termenii „pro-alegere” și „pro-viață”. În scopul acestui articol, „pro-alegere” va fi definit ca fiind „convingerea că o femeie ar trebui să aibă dreptul legal de a avorta copilul nenăscut în orice moment al sarcinii”. Susținătorii pro-alegere cred că avortul este o decizie personală și nu ar trebui să fie limitat de guvern sau de oricine altcineva. „Pro-viață” va fi definit ca fiind „convingerea că fiecare viață umană este sacră și că nimeni, inclusiv mama, nu are dreptul să pună capăt unei vieți nevinovate”. Susținătorii mișcării pro-viață consideră că viața trebuie protejată încă din momentul concepției.
Așadar, ar trebui un creștin să fie pro-alegere sau pro-viață? Un creștin, conform Bibliei, este cineva care a acceptat oferta lui Dumnezeu de iertare prin moartea și învierea lui Isus. Mântuirea este un dar al lui Dumnezeu prin credința în lucrarea desăvârșită a lui Isus Hristos (Ioan 3:16-18; Efeseni 2:8-9; Faptele Apostolilor 16:31; Romani 10:9). Ceea ce credem despre alte lucruri este o chestiune de creștere, nu de mântuire. Cu toate acestea, 2 Corinteni 5:17 spune: „Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.” Când ne dăm viața lui Hristos, El începe să ne schimbe: modul nostru de a gândi și modul nostru de a ne comporta (vezi Isaia 55:7). Trupul nostru devine templul Duhului Sfânt (1 Corinteni 3:16; 6:19). Mintea noastră e înnoită prin adevărul Cuvântului lui Dumnezeu (Romani 12:1-2). Atitudinile, perspectivele și comportamentele noastre se schimbă treptat, pentru a fi mai asemănătoare cu cele ale lui Hristos (Romani 8:29; Galateni 5:22).
Această transformare nu se întâmplă peste noapte. Mulți creștini sunt încă ceea ce apostolul Pavel numea „carnali” (1 Corinteni 3:1-3; Romani 8:6). Creștinii carnali se încred în Isus pentru mântuire, dar încă gândesc, acționează și reacționează ca lumea. Adesea, ei sunt noi în credință sau pur și simplu nu I-au permis Duhului Sfânt acces liber în fiecare zonă a inimii lor. Ei încearcă să trăiască viața creștină cu propriile forțe, în timp ce sunt încă puternic influențați de modul de gândire al lumii. Mintea carnală nu a fost complet înnoită de Cuvântul lui Dumnezeu și încă caută compromisul cu lumea (Iacov 4:4). Creștinii carnali permit punctelor de vedere persuasive ale celor necredincioși să le influențeze opiniile cu privire la multe lucruri, inclusiv la avort. Creșterea spirituală ne cere să renunțăm la vechile noastre moduri de gândire, pe măsură ce devenim mai asemănători cu Hristos. Începem să vedem lucrurile așa cum le vede Dumnezeu și, cu cât ne apropiem mai mult de El, cu atât suntem mai puțin de acord cu sistemul lumii (Psalmul 1:1-2). Dacă o persoană refuză în mod continuu să-i permită Cuvântului lui Dumnezeu să-i transforme gândirea, sunt mari șanse ca ea să nu fie cu adevărat creștină (Romani 8:14).
Susținătorii dreptului la avort afirmă că Biblia nu abordează avortul, deci decizia ar trebui să îi aparțină individului. Deși este adevărat că termenul „avort” nu apare în Biblie, principiile privind valoarea vieții sunt prezente. În Exodul 21:22-23, Dumnezeu a scris în Legea Sa protecția pentru cei nenăscuți. Dacă o femeie însărcinată era rănită, provocând pierderea copilului, atunci cel care provoca rana trebuia executat: „viață pentru viață”. Expresia „viață pentru viață” spune multe. Dumnezeu consideră viața celor nenăscuți la fel de valoroasă ca cea a unui adult.
Dumnezeu i-a spus lui Ieremia: „Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoșteam, și mai înainte ca să fi ieșit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte.” (Ieremia 1:5) Dumnezeu l-a creat pentru un scop specific. Psalmul 139:13-16 ne oferă cea mai clară imagine a punctului de vedere al lui Dumnezeu asupra copiilor nenăscuți. David scrie: „Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai țesut în pântecele mamei mele: Te laud că sunt o făptură așa de minunată. ... Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic... Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; și în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.”
Biblia spune clar că toată viața umană este creată de Dumnezeu, pentru scopul și plăcerea Lui (Coloseni 1:16), iar un creștin care dorește cu adevărat să cunoască inima lui Dumnezeu trebuie să-și alinieze punctul de vedere cu al lui Dumnezeu. Când începem să justificăm răul în conformitate cu înțelegerea noastră, diluăm adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. Când redenumim adulterul „aventură”, homosexualitatea „stil de viață alternativ” și uciderea copiilor nenăscuți „alegere”, ne îndreptăm spre probleme grave. Nu putem redefini ce înseamnă să-L urmăm pe Hristos. Isus a spus că mai întâi trebuie să „ne lepădăm de noi înșine” (Matei 16:24; Luca 9:23). O parte din a ne lepăda de noi înșine înseamnă să renunțăm la minciunile confortabile cu care ne-a hrănit lumea. Trebuie să renunțăm la propria noastră înțelegere și să-I permitem lui Dumnezeu să ne schimbe (Proverbele 3:5-6).
Unii susținători ai dreptului la alegere susțin că nu sunt pro-avort. Ei spun că urăsc avortul, dar susțin dreptul femeii de a alege. Acest lucru are la fel de mult sens ca și cum ai spune că urăști personal violul, dar susții dreptul bărbatului de a-l comite. Retorica sună frumos – mențiunea „alegerii” o face mai atrăgătoare – dar în spatele ei se află un conflict direct cu punctul de vedere al lui Dumnezeu din Scriptură.
Susținătorii pro-alegere afirmă adesea că poziția lor este „compătimitoare” și că susținătorilor pro-viață nu le pasă de femeie sau de copilul ei. Acest argument este o diversiune. Faptul că susținătorilor pro-viață „le pasă” sau nu este irelevant, la fel cum este irelevant dacă celor care se opun jafului „le pasă” de băncile jefuite. Jaful este împotriva legii morale a lui Dumnezeu. La fel și avortul. Și asta este problema.
Biblia este clară: întrucât Dumnezeu este Creatorul vieții umane, numai El poate hotărî cine trăiește și cine moare. Și fiecare persoană care se numește creștină are obligația să se asigure că opiniile sale sunt în concordanță cu Cuvântul Lui. Este posibil ca un creștin născut din nou să fie pro-alegere? Da. Este probabil ca o astfel de persoană să rămână pro-alegere? Nu, dacă îi permite Cuvântului lui Dumnezeu să-i transforme și să-i înnoiască mintea (Romani 12:2).
English
Este posibil să fii creștin și să susții dreptul la avort în același timp?
