Întrebare
Ce spune Biblia despre comportamentul creștin?
Răspuns
Când vorbim despre comportamentul "creștin", ne referim la comportamentul celor care L-au acceptat, prin credință, pe Isus Hristos ca Mântuitor al lor și, astfel, în ei locuiește Duhul Său Sfânt (Romani 8:9), ceea ce le permite să-L slujească pe Dumnezeu. Exemple de comportament creștin sunt împletite în întreaga Scriptură. Într-adevăr, Mântuitorul nostru Însuși a vorbit pe larg despre modul în care trebuie să ne comportăm față de ceilalți, prieteni și dușmani. Mai mult decât atât însă, viața pe care El a trăit-o, accentuată de dragostea și compasiunea Sa pentru cei pierduți, oferă exemplul desăvârșit despre cum ar trebui să arate comportamentul creștin.
Creștinii sunt "lucrarea Lui și am fost zidiți în Hristos Isus pentru faptele bune" (Efeseni 2:10). Iar aceste ultime trei cuvinte "pentru faptele bune" întruchipează comportamentul care Îl glorifică pe Dumnezeu și Îl face pe Hristos real pentru alții. De acord, există obstacole în viața noastră de zi cu zi care ne pot împovăra mintea și ne pot împiedica progresul spiritual, dar numai dacă le lăsăm. Cu toate acestea, creștinii sunt chemați să trăiască o viață care e "vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu" (Romani 12:1), iar comportamentul creștin exemplar care ne permite să ne angajăm pe deplin în slujirea Domnului este posibil pe măsură ce primim putere de la Duhul Sfânt, care ne face în stare să îndeplinim voia Tatălui (Romani 8:9). Într-adevăr, "Domnul Își întinde privirile peste tot pământul, ca să sprijine pe aceia a căror inimă este întreagă a Lui" (2 Cronici 16:9).
Creștinii sunt un popor ales, care Îi aparține lui Dumnezeu pentru ca noi să putem vesti laudele Sale (1 Petru 2:9). Prin urmare, pentru a "vesti puterile minunate ", este esențial să petrecem timp în Cuvântul Său nu doar pentru a învăța cum să ne comportăm în mod creștin, ci și pentru a putea lupta împotriva uneltirilor lui Satan. După cum a subliniat apostolul Pavel, fără această cunoaștere biblică nu numai că suntem predispuși să credem orice învățătură nouă care apare, dar putem cădea pradă și "prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor în mijloacele de amăgire" (Efeseni 4:14). Cu toate acestea, cunoașterea singură nu este suficientă; suntem chemați să facem mai mult decât să știm și să credem. Creștinii trebuie să fie "împlinitori ai Cuvântului" (Iacov 1:22). După cum ne informează apostolul Iacov, ne înșelăm singuri dacă credem că suntem spirituali doar prin auzirea Cuvântului. A auzi nu este același lucru cu a face. "Credința, dacă n-are fapte, este moartă în ea însăși." (Iacov 2:17, 26) Credința trebuie să fie demonstrată prin acțiuni.
"Acțiunile" care Îl glorifică pe Tatăl nostru din ceruri sunt cele care aduc multă roadă (Ioan 15:8). Acesta este, de fapt, modul în care arătăm că suntem ucenicii Lui. Într-adevăr, roada Duhului - iubire, bucurie, pace, răbdare, bunătate, bunătate, credincioșie, blândețe și stăpânire de sine (Galateni 5:22-23) - ar trebui să fie semnul distinctiv al comportamentului creștin, în special al iubirii. Cu toate acestea, tendința noastră este de a-i privi uneori cu dispreț pe necredincioși sau pe cei ale căror stiluri de viață nu sunt în sincronizare cu credința noastră creștină, iar acesta este punctul în care viața creștină poate fi o provocare. Este ușor să ne arătăm dragostea față de cei care umblă ca noi. Nu este întotdeauna la fel de ușor să fim buni cu cei care ne ridiculizează convingerile, arată dispreț pentru Mântuitorul nostru sau își bat joc de instituțiile pe care creștinii le consideră sacre. Totuși, Hristos ne-a învățat să ne iubim dușmanii și să ne rugăm pentru cei care ne persecută. Amintiți-vă cum a procedat El cu femeia prinsă în adulter. Cei care au prins-o o voiau moartă; Mântuitorul nostru a arătat compasiune, chiar dacă El era Cel care trebuia să moară pentru comportamentul ei păcătos (și al nostru) (Ioan 8:11). Isus Hristos a venit în lume pentru a-i salva pe păcătoși (1 Timotei 1:15), nu pentru a-i condamna (Ioan 3:17), iar dacă Hristos nu a venit pentru a-i condamna pe păcătoși, nici creștinii nu ar trebui să o facă.
Comportamentul creștin include ascultarea apelului lui Isus de a fi martorii Săi până la "marginile pământului" (Fapte 1:8). Trebuie să spunem altora Evanghelia, pe care Pavel a definit-o ca fiind moartea, îngroparea și învierea lui Hristos (1 Corinteni 15:1-4). Valabilitatea mărturiei noastre constă în modul în care ne trăim viața. În a doua jumătate Epistolei către Efeseni (capitolele 4-6), Pavel discută despre comportamentul creștin, care poate fi cel mai bine rezumat în aceste câteva cuvinte: "Urmați, dar, pilda lui Dumnezeu ca niște copii preaiubiți. Trăiți în dragoste, după cum și Hristos ne-a iubit și S-a dat pe Sine pentru noi." (Efeseni 5:1-2)
Pavel i-a îndemnat pe romani: "Să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie." (Romani 12:1) Aceasta este, în cele din urmă, esența adevăratului comportament creștin - să ne predăm inima și trupul lui Hristos, pentru ca El să poată continua lucrarea lui Dumnezeu prin noi. Trebuie să fim faruri de lumină într-o lume întunecată, folosindu-ne darurile spirituale pentru a face să înainteze Împărăția Sa. Aceasta înseamnă să trăim pe pământ așa cum a trăit Isus când a fost aici. Înseamnă, de asemenea, să trăim pentru a-I plăcea unei singure Persoane - Dumnezeu. Facem acest lucru atunci când rămânem în Cuvântul Său și apoi îl trăim pe măsură ce primim putere de la Duhul Său, exact așa cum a făcut Mântuitorul nostru până când Și-a dat ultima suflare. În timp ce murea pe cruce, Hristos S-a uitat la călăii Săi și I-a cerut Tatălui Său să îi ierte (Luca 23:34). Isus făcea mai mult decât să împlinească profeția și să se "roage pentru cei vinovați" (Isaia 53:12), El practica ceea ce predica (Luca 6:27-28).
English
Ce spune Biblia despre comportamentul creștin?
