Întrebare
Ce spune Biblia despre caracterul creștin?
Răspuns
Caracterul este definit ca fiind puterea fibrei morale. A.W. Tozer a descris caracterul ca fiind "excelența ființelor morale". Așa cum excelența aurului este puritatea sa și excelența artei este frumusețea sa, tot astfel excelența omului este caracterul său. Persoanele de caracter se remarcă prin onestitate, etică și binefacere. Descrieri precum "om de principii" și "femeie integră" sunt afirmații ale caracterului. Lipsa de caracter este o deficiență morală, iar persoanele lipsite de caracter tind să se comporte necinstit, lipsit de etică și binefacere.
Caracterul unei persoane este suma dispozițiilor, gândurilor, intențiilor, dorințelor și acțiunilor sale. Este bine să ne amintim că caracterul este măsurat prin tendințe generale, nu pe baza câtorva acțiuni izolate. Trebuie să ne uităm la întreaga viață. De exemplu, regele David a fost un om cu un caracter bun (1 Samuel 13:14), deși a păcătuit ocazional (2 Samuel 11). Și deși regele Ahab poate că a acționat nobil o dată (1 Împărați 22:35), el a fost totuși un om cu un caracter general rău (1 Împărați 16:33). Mai mulți oameni din Biblie sunt descriși ca având un caracter nobil: Rut (Rut 3:11), Hanania (Neemia 7:2), David (Psalmul 78:72) și Iov (Iov 2:3). Viața acestor persoane s-a distins prin virtuți morale persistente.
Caracterul este influențat și dezvoltat de alegerile noastre. Daniel "a hotărât să nu se spurce" în Babilon (Daniel 1:8), iar această alegere evlavioasă a fost un pas important în formularea unei integrități de neatins în viața tânărului. Caracterul, la rândul său, ne influențează alegerile. "Neprihănirea oamenilor cinstiți îi cârmuiește" (Proverbele 11:3a). Caracterul ne va ajuta să trecem peste furtunile vieții și ne va feri de păcat (Proverbele 10:9a).
Scopul Domnului este să dezvolte caracterul în noi. "Tigaia lămurește argintul, și cuptorul lămurește aurul; dar Cel ce încearcă inimile este Domnul." (Proverbele 17:3) Caracterul evlavios este rezultatul lucrării de sfințire a Duhului Sfânt. Caracterul credinciosului este o manifestare consecventă a lui Isus în viața sa. Este puritatea inimii pe care o dă Dumnezeu, care puritate în acțiune. Dumnezeu folosește uneori încercările pentru a întări caracterul: "Ne bucurăm chiar și în necazurile noastre; căci știm că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruință în încercare, iar biruința aceasta aduce nădejdea." (Romani 5:3-4) Domnul este mulțumit când copiii Săi cresc în caracter. "Tu cercetezi inima și... iubești curăția de inimă." (1 Cronici 29:17; vezi și Psalmul 15:1-2)
Ne putem dezvolta caracterul controlându-ne gândurile (Filipeni 4:8), practicând virtuțile creștine (2 Petru 1:5-6), păzindu-ne inima (Proverbele 4:23; Matei 15:18-20) și ținând o companie bună (1 Corinteni 15:33). Bărbații și femeile de caracter vor fi un exemplu bun pentru alții, iar reputația lor evlavioasă va fi evidentă pentru toți (Tit 2:7-8).
English
Ce spune Biblia despre caracterul creștin?
