Întrebare
Ce este Candomblé?
Răspuns
Cuvântul Candomblé provine din limba yoruba din Nigeria și își are rădăcinile în tradiția africană. Candomblé este o religie sincretică care combină diverse credințe - inclusiv cele ale Yoruba, Fon, Bantu și ale romano-catolicismului - și se bazează foarte mult pe mitologia Yoruba. În unele privințe, Candomblé este similară cu Umbanda, o altă religie afro-braziliană.
Candomblé s-a dezvoltat în Brazilia secolului al XIX-lea datorită sclavilor africani aduși în America de Sud în timpul comerțului transatlantic cu sclavi. Sistemul de credințe a fost, de asemenea, influențat de romano-catolicism, principala religie a negustorilor de sclavi, deși mulți adepți ai Candomblé au încercat să elimine practicile catolice în secolul al XX-lea. Cu toate acestea, până în prezent, mulți credincioși Candomblé rămân catolici botezați sau chiar participă la slujbe evanghelice protestante.
În unele regiuni, Candomblé și Umbanda sunt practicate împreună, dar cele două religii sunt distincte. Umbanda este mai publică și se bazează mai puțin pe religiile tradiționale africane. Alte sisteme de credințe similare cu Candomblé sunt voodoo-ul haitian și Santeria cubaneză, considerate adesea religii surori.
Credincioșii Candomblé cred în Olodumare, Ființa Supremă în religiile Yoruba. Olodumare este venerat alături de spirite mai mici cunoscute sub numele de orixás, care sunt considerate mai accesibile decât transcendentul și îndepărtatul Olodumare. Prin urmare, orixás servesc drept mediatori între oameni și Olodumare. Conform Candomblé, fiecare persoană este asociată cu un orixá personal care îi formează identitatea. În timpul ritualurilor, credincioșii anticipează sosirea unui orixá, care poate poseda persoana pentru a transmite mesaje. Orixás primesc nume precum Xango, Ogum și Tempo. Ultimul este adesea asociat cu Duhul Sfânt, iar alții sunt sincretizați cu sfinți catolici precum Sfântul Anton (Ogum).
În plus față de orixás, adepții Candomblé cred în spirite precum exus (bărbați), exuas (femei) și exu-mirims (copii). Se crede că aceste spirite sunt subordonate față de orixás, devenind astfel intercesori mai accesibili. Practicanții susțin că îi pot face pe exus să le îndeplinească ordinele.
În cadrul Candomblé există diferite tradiții numite "națiuni". Exemple sunt Ketu, Jege și Angola. Fiecare are propriile practici și propria limbă: Ketu folosește limba Yoruba, iar Jege folosește limba Ewe.
Candomblé nu are un text sacru sau o autoritate centrală, acordând independență fiecărui terreiro (adică, o casă de cult). Cu toate acestea, există practici comune, cum ar fi aducerea de ofrande pentru orixás și comunicarea cu spiritele prin intermediul unui medium. Adepții Candomblé sunt numiți povo de santo, sau "poporul sfântului", cu titluri specifice pentru preoți (babalorixá), preotese (iyalorixá), noi inițiați (iao) și alții.
Mulți africani consideră creștinismul drept o "religie a omului alb" și văd acceptarea acestuia ca pe o pierdere a identității culturale. Astfel, ei fie resping credința creștină, fie se sincretizează à la Candomblé. Dar creștinismul nu este doar pentru occidentali. Deși urmarea lui Isus ne schimbă viziunea asupra lumii, credincioșii nu sunt chemați să devină americani, europeni, evrei sau orice altceva. Apostolul Petru a declarat că "Dumnezeu nu este părtinitor, ci ..., în orice neam, cine se teme de El și lucrează neprihănire este primit de El" (Fapte 10:34-35). De asemenea, apostolul Ioan a consemnat că a văzut o mare mulțime "din orice neam, din orice seminție, din orice norod și de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie și înaintea Mielului" (Apocalipsa 7:9, sublinierea noastră).
Creștinii din Africa și din alte națiuni nonoccidentale nu trebuie să se simtă presați să renunțe la cultura lor atunci când Îl primesc pe Isus. Desigur, creștinismul se va opune anumitor credințe și practici africane, dar urmarea lui Hristos este contraculturală în toate locurile, inclusiv în Occident. Religia creștină (și altele) ar trebui să fie testată pe baza afirmațiilor sale, nu a sentimentelor culturale. Iar ceea ce este păcătos în orice cultură ar trebui să fie abandonat în onoarea domniei lui Hristos.
Prin recunoașterea lui Olodumare, Candomblé reprezintă un răspuns la revelația generală a lui Dumnezeu, la fel ca cea a atenienilor din vremea lui Pavel (Fapte 17:22-23). Chiar înainte de sosirea misionarilor, societățile precoloniale din Africa credeau într-o Ființă Supremă sau Creator, cu nume diferite, precum Chukwu, Mawu și Modimo. "În adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El." (Romani 1:20) Mai mult, religiile păgâne precum Candomblé caută o modalitate de a comunica cu acea Ființă Supremă.
Problema este că omenirea este separată de Dumnezeu prin păcat - iar Candomblé admite că Olodumare este îndepărtat. Există un zel în modul în care practicanții Candomblé se închină la orixás pentru a ajunge la Dumnezeu, dar un astfel de zel "nu este bazat pe cunoaștere" (Romani 10:2). Și mai periculos este modul în care practicile lor deschid calea pentru a contacta spirite care nu sunt de la Dumnezeu. Adevăratul "Olodumare" nu este distant (Fapte 17:27), ci dorește să aibă o relație cu creația Sa. El a făcut primul pas al reconcilierii. De asemenea, nu avem nevoie de mulți orixás care să mijlocească pentru noi în timp ce noi îi liniștim cu diverse ofrande. Intercesorul nostru, Isus Hristos, S-a oferit pe Sine ca jertfă pentru păcatul nostru.
English
Ce este Candomblé?