Întrebare
Cine sunt cei 144.000?
Răspuns
Cartea Apocalipsa a fost mereu o provocare pentru cei care o interpretează. Cartea abundă în imagini vii și simboluri, pe care oamenii le-au interpretat foarte diferit, în funcție de ideile lor preconcepute față de carte ca întreg. Există patru interpretări majore ale cărții Apocalipsa: 1) preteristă (care consideră toate sau aproape toate evenimentele din Apocalipsa ca fiind deja consumate până la sfârșitul primului secol); 2) istoricistă (care percepe Apocalipsa ca pe o privire de ansamblu a istoriei Bisericii din timpurile apostolice până în prezent); 3) idealistă (care vede Apocalipsa ca pe o zugrăvire a luptei dintre bine și rău); 4) viitoristă (care consideră Apocalipsa ca fiind o profeție despre evenimentele care urmează să aibă loc). Dintre cele patru, doar abordarea viitoristă interpretează Apocalipsa cu aceeași metodă gramatico-istorică precum restul Scripturii. De asemenea, se potrivește mai bine cu propriile afirmații ale Apocalipsei, și anume aceea de a fi o profeție (Apocalipsa 1:3; 22:7, 10, 18, 19).
Deci, răspunsul la întrebarea „Cine sunt cei 144.000?” va depinde de abordarea interpretativă pe care o avem asupra cărții Apocalipsa. Cu excepția abordării viitoriste, toate celelalte abordări interpretează acest 144.000 în mod simbolic, ca reprezentare a Bisericii, numărul 144.000 fiind simbolul totalului – de exemplu, numărul complet – celor ce sunt Biserica. Totuși, privind direct, „Și am auzit numărul celor ce fuseseră pecetluiți: o sută patru zeci și patru de mii, din toate semințiile fiilor lui Israel” (Apocalipsa 7:4), nimic din pasaj nu ne conduce la interpretarea celor 144.000 decât ca fiind numărul literal de evrei – 12.000 luați din fiecare trib al „fiilor lui Israel”. Noul Testament nu ne oferă niciun text clar care să înlocuiască Israelul cu Biserica.
Acești evrei sunt „pecetluiți”, ceea ce înseamnă că au parte de protecția specială a lui Dumnezeu de la toată mânia divină și față de Antihrist, pentru a-Și duce la împlinire misiunea din timpul Necazului celui mare (vezi Apocalipsa 6:17, în legătură cu care oamenii se întreabă cine poate sta în picioare în ziua mâniei care vine). Perioada Necazului celui mare este un timp de șapte ani, în care Dumnezeu va decreta judecată divină împotriva celor care Îl resping și va finaliza planul Său de mântuire a națiunii Israel. Toate acestea sunt după revelația lui Dumnezeu față de profetul Daniel (Daniel 9:24-27). Cei 144.000 de evrei sunt un fel de „prime roade” (Apocalipsa 14:4) ale Israelului răscumpărat, după cum a fost profețit (Zaharia 12:10; Romani 11:25-27), iar misiunea lor este să evanghelizeze lumea după răpire și să proclame Evanghelia în timpul Necazului celui mare. Ca urmare a lucrării lor, milioane – „o mare gloată, pe care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam, din orice seminție, din orice norod și de orice limbă” (Apocalipsa 7:9) – vor veni la credința în Hristos.
O mare parte a confuziei referitoare la cei 144.000 este rezultatul doctrinei false a Martorilor lui Iehova. Martorii lui Iehova pretind că cei 144.000 reprezintă numărul oamenilor care vor domni alături de Hristos în Cer și vor petreci veșnicia cu Dumnezeu. Cei 144.000 au ceea ce Martorii lui Iehova numesc speranța Cerului. Cei care nu sunt între cei 144.000 se vor bucura de ceea ce ei numesc speranța pământului – un paradis pe pământ sub domnia lui Hristos și a celor 144.000. Evident, putem vedea că învățătura Martorilor lui Iehova stabilește caste sociale în viața de apoi, cu o clasă conducătoare (cei 144.000) și cei care sunt guvernați. Biblia nu ne dă învățătură despre o astfel de doctrină a celor două clase. Este adevărat că, după Apocalipsa 20:4, vor fi oameni care vor domni în timpul mileniului, alături de Hristos. Acest grup este alcătuit din Biserică (credincioși în Iisus Hristos), sfinții Vechiului Testament (credincioși care au murit înainte de prima venire a lui Hristos) și sfinții Marelui necaz (cei care Îl acceptă pe Hristos în timpul Marelui necaz). Totuși, Biblia nu dă o limită numerică acestui grup de oameni. Mai mult, mileniul este diferit de veșnicie, care va avea loc la sfârșitul perioadei milenare. În acea perioadă, Dumnezeu va locui alături de noi în Noul Ierusalim. El va fi Dumnezeul nostru, iar noi vom fi poporul Său (Apocalipsa 21:3). Moștenirea promisă în Hristos și pecetluită de Duhul Sfânt (Efeseni 1:13-14) va fi a noastră și vom fi împreună-moștenitori cu Hristos (Romani 8:17).
English
Cine sunt cei 144.000?
