Ce este teologia înlocuirii?




Întrebare: Ce este teologia înlocuirii?

Răspuns:
Teologia înlocuirii, în esență, spune că Biserica a înlocuit Israelul în planul lui Dumnezeu. Aderenții teologiei înlocuirii cred că evreii nu mai sunt poporul ales al lui Dumnezeu și că Dumnezeu nu are planuri de viitor specifice pentru națiunea Israel. Diversele perspective despre relația dintre Biserică și Israel pot fi împărțite în două tabere: fie Biserica este continuarea lui Israel (teologia înlocuirii/ legământului), fie Biserica este complet diferită și distinctă de Israel (dispensaționalism/premilenism).

Teologia înlocuirii învață că Biserica este înlocuitoarea Israelului și că multele promisiuni făcute Israelului în Biblie sunt împlinite în Biserica Creștină, nu față de Israel. Deci, profețiile din Scriptură cu privire la binecuvântarea și restaurarea Israelului în Țara Promisă sunt „spiritualizate” sau „alegorizate” în promisiuni ale binecuvântării lui Dumnezeu față de Biserică. Există probleme majore în această perspectivă, cum ar fi continuarea existenței poporului evreu de-a lungul secolelor, în special instaurarea statului modern Israel. Dacă Israel a fost condamnat de Dumnezeu și nu există viitor pentru națiunea Israel, cum explicăm supraviețuirea supranaturală a poporului evreu de-a lungul ultimilor 2.000 de ani, în pofida numeroaselor încercări de a-l distruge? Cum explicăm de ce și cum a reapărut Israelul ca națiune în secolul 20, după ce nu a existat timp de 1900 de ani?

Perspectiva că Israelul și Biserica sunt diferite este în mod clar prezentată în Noul Testament. Biblic vorbind, Biserica este complet diferită și distinctă față de Israel, iar cele două nu trebuie confundate sau folosite interschimbabil. Suntem învățați din Scriptură că Biserica este o creație complet nouă, care a luat ființă în ziua Cincizecimii și va continua până când va fi luată la ceruri, prin răpire (Efeseni 1:9-11; 1 Tesaloniceni 4:13-17). Biserica nu are legătură cu blestemele și binecuvântările Israelului. Legămintele, promisiunile, avertizările sunt valabile doar pentru Israel. Israel a fost pus temporar deoparte în programul lui Dumnezeu în ultimii 2.000 de ani de dispersare.

După răpire (1 Tesaloniceni 4:13-18), Dumnezeu va restaura Israelul ca fiind principala focalizare a planului Său. Primul eveniment al acestei vremi este necazul (Apocalipsa capitolele 6-19). Lumea va fi judecată pentru respingerea lui Hristos, în timp ce Israelul este pregătit prin urgiile Marelui Necaz pentru a doua venire a lui Mesia. Apoi, când Hristos Se va întoarce pe pământ, la sfârșitul necazului, Israelul va fi pregătit să Îl primească. Rămășița lui Israel care supraviețuiește Necazului va fi mântuită, iar Domnul Își va instaura Împărăția pe pământ, Ierusalimul fiind capitala. Avându-L pe Hristos ca Rege, Israelul va fi națiunea conducătoare și reprezentanți din toate națiunile vor veni la Ierusalim pentru a-L onora și a se închina Regelui – Isus Hristos. Biserica Se va întoarce cu Hristos și va domni împreună cu El timp de, literal, 1.000 de ani (Apocalipsa 20:1-5).

Atât Vechiul cât și Noul Testament susțin interpretarea premilenistă/dispensaționalistă a planului lui Dumnezeu pentru Israel. Chiar și așa, cel mai puternic suport pentru premilenism este găsit în învățătura clară a Apocalipsei 20:1-7, unde se spune de șase ori că Împărăția lui Hristos va dura 1.000 de ani. După Necaz, Domnul Se va întoarce și Își va stabili Împărăția cu națiunea Israel, Hristos va domni peste întreg pământul, iar Israelul va fi conducătorul națiunilor. Biserica va domni cu El timp de, literal, 1.000 de ani. Biserica nu a înlocuit Israelul în planul lui Dumnezeu. În vreme ce Dumnezeu Își focalizează atenția în principal asupra Bisericii în distribuirea harului, Dumnezeu nu a uitat de Israel, iar într-o zi va restaura și ridica Israelul la rolul intenționat de națiune aleasă (Romani 11).



Înapoi la pagina de început în limba Română



Ce este teologia înlocuirii?