Poate monoteismul să fie dovedit?



Întrebare: Poate monoteismul să fie dovedit?

Răspuns:
Definiția Monoteismului - Monoteism vine de la “mono” (unul, singur) și “teism” (credința în Dumnezeu). Mai precis, este credința într-Un Singur și Adevărat Dumnezeu, care este singurul Creator, susținător și juedcător al întregii creații. Monoteismul este diferit de henoteism, care descrie credința în mai mulți zei cu unul Suprem peste toți. Monoteismul este opusul politeismului, care descrie credința în mai mulți dumnezei.

Sunt multe argumente în favoarea monoteismului, inclusiv cele din revelația specială (Scriptura), revelația naturală (filozofia), precum și antropologia istorică. Toate acestea vor fi explicate pe scurt în cele ce urmează, fără a fi considerată o listă completă.

Argumente biblice în favoarea Monoteismului - Deuteronom 4:35, "Numai tu ai fost martor la aceste lucruri, ca să cunoști că numai Domnul este Dumnezeu; și că nu este alt Dumnezeu afară de El." Deuteronom 6:4, "Ascultă Israele, Domnul , Dumnezeul nostru este singurul Domn" Maleahi 2:10a, "N-avem toți un singur Tată? Nu ne-a făcut un singur Dumnezeu?" 1 Corinteni 8:6, "totuși pentru noi nu este decât un singur Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate lucrurile și pentru care trăim și noi, și un singur Domn: Isus Cristos, prin care sunt toate lucrurile și prin El și noi." Efeseni 4:6, "Este un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, care este mai presus de toți, care lucrează prin toți și care este în toți." 1 Timotei 2:5, "Căci este un singur Dumnezeu, și este un singur mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Isus Cristos." Iacov 2:19, "Tu crezi că Dumnezeu este unul, și bine faci! Dar și demonii cred…și se înfioară."

Desigur, pentru mulți nu e suficient să le spui că este un singur Dumnezeu fiindcă Biblia spune așa. Acest lucru este așa deoarece fără Dumnezeu nu este posibil ca mai întâi să poți dovedi că Biblia este Cuvântul Lui. Oricum, se poate argumenta, că Biblia fiind plină de evidențe supranaturale care-i confirmă autenticitatea, monoteismul poate fi afirmat pe aceste baze. Un argument similar poate fi făcut cu privire la învățăturile Domnului Isus, care a dovedit că este Dumnezeu (or că a fost aprobat de Dumnezeu), prin nașterea Lui miraculoasă, prin viața Lui, minunile Lui, și prin învierea Lui. Dumnezeu nu poate minți și nu poate fi înșelat; de aceea ceea ce Isus a crezut și a învățat pe alții este adevărat. Acest argument poate că nu impresionează pe aceia care nu sunt familiari cu cazul de confirmare supranaturală a Scripturii și a Domnului Isus, dar este totuși un punct de început pentru cineva care este familiar cu tăria acestui argument.

Argumente istorice pentru Monoteism – Argumentele bazate pe popularitate sunt de obicei suspecte, dar este interesant de observat cât de mult monoteismul a afectat religiile lumii. Teoria populară a evoluției teoriei religiei a izvorât dintr-un punct de vedere al realității în general, și presupunerea evoluției anotropologice care vede culturile "primitive" ca teorii: (1) Felul de dezvoltare descris nu a fost observat niciodată—de fapt, nu a fost observat nici un crescendo către monoteism în nici o cultură, ci din contră, s-a observat mai mult coborâre decât urcare. (2) Definiția metodei antropologice a "primitivelor" pune semnul egal cu dezvoltarea tehnologică, deși cu greu poate fi acceptată ca o criteria satisfăcătoare, deoarece sunt mult mai multe componente care compun orice cultură sau civilizație. (3) Așa zisele stadii de dezvoltare evoluționistă sunt fie trecute cu vederea, sau lipsesc cu desăvârșire. (4) Majoritatea culturilor politeiste arată vestigii de monoteism în stadiile timpurii de dezvoltare. Ce găsim este că Dumnezeu monoteist a fost personal, de gen masculin, a trăit în văzduh, a avut multă cunoștință și mare putere, a creat lumea și este autorul moralității pe care noi trebuie să o urmăm, fiindcă noi am căzut în neascultare și suntem înstrăinați de El, dar că El a pregătit o cale de reconciliere. Aproape fiecare religie a avut o variantă a acestui Dumnezeu în trecutul ei, înainte de a cădea în haosul politeismului. Deci, se pare că majoritatea religiilor au început în monoteism și apoi au căzut în politeism, animism, și magie – nu invers. (Islam este un caz rar care a făcut un cerc complet și a ajuns tot la un crez monoteist.) Chiar cu această mișcare, politeismul este deseori funcțional monoteistic sau henoteistic. Rareori găsim o religie politeistă care să nu considere unul din zeii ei ca suveran peste ceilalți, considerând pe cei mai mărunți că funcționează doar ca intermediar.

Argumente filozofice / teologice în favoarea Monoteismului – Sunt multe argumente filozofice care arată imposibilitatea de a fi mai mulți Dumnezei în existență. Multe din acestea depind în totalitate de poziția metafizică a cuiva cu privire la natura realității. Din păcate, în acest articol scurt ar fi imposibil să argumentăm pentru aceste poziții metafizice de bază, ca apoi să arătăm ce spun ele de monoteism, dar fiți siguri că sunt dovezi puternice, atât filozofice cât și teologice pentru aceste adevăruri, dovezi care merg înapoi mai mult de un mileniu (și sunt evidente în ele înșile). Iată pe scurt trei argumente pe care ar vrea cineva să le cerceteze (în ordinea dificultății lor):

1. Dacă ar exista mai mult de un singur Dumnezeu, atunci universul ar fi în dezordine, deoarece are mai mulți creatori și domnitori; dar nu e dezordine. De aceea există un singur Dumnezeu.

2. Dumnezeu este o ființă complet desăvârșită,, deci nu mai poate fi un al doilea dumnezeu, pentru că trebuie să fie cumva deosebiți în ceva, iar a fi diferit de la perfecțiune înseamnă a fi mai puțin decât perfect, deci nu Dumnezeu.

3. Dumnezeu este o ființă infinită în existența Sa, de aceea nu are părți componente (pentru că părțile nu pot fi adăugate să ajungă la infinitate). Dacă existența Lui Dumnezeu nu este doar o parte din El (ceea ce este pentru toate lucrurile care au existență sau nu), atunci Dumnezeu trebuie să aibe existență infinită. Nu se poate să existe două ființe infinite, deoarece una trebuie să fie diferită de cealaltă, și a fi diferit de existență infinită înseamnă să nu exiști de loc.

Cineva poate ar dori să argumenteze că multe din acestea nu neagă o sub-clasă de ”zei,” și asta nu-i nici o problemă. Deși, știm din Biblie că nu-i adevărat, nu-i nimic rău cu această teorie. În alte cuvinte, Dumnezeu ar fi putut crea o sub clasă de ”zei,” dar noi știm că El nu a făcut lucrul acesta. Dacă ar fi creat astfel de ființe, atunci ele ar fi limitate, ființe create—probabil asemănătoare îngerilor (cf. Psalm 82). Acesta nu strică cazul monoteismului, care nu spune că nu pot fi alte ființe spirituale—ci doar că nu poate fi un alt Dumnezeu!



Înapoi la pagina de început în limba Română



Poate monoteismul să fie dovedit?