Cartea Numeri



Autorul: Autorul cărţii Numeri este Moise.

Data la care a fost scrisă: Cartea Numeri a fost scrisă între anii 1440 şi 1400 î.Cr.

Scopul pentru care a fost scrisă: Mesajul cărţii Numeri este universal şi în afara timpului. El le reaminteşte credincioşilor de războiul spiritual în care sunt angajaţi, deoarece cartea Numeri este cartea slujirii şi a umblării poporului lui Dumnezeu. Cartea Numeri face, în esenţă, legătura dintre primirea Legii de către israeliţi (Exodul şi Leviticul) şi pregătirea lor de a intra în Ţara Promisă (Deuteronomul şi Iosua).

Versete-cheie: Numeri 6.24-26: „Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească! Domnul să facă să lumineze faţa Lui peste tine şi să Se îndure de tine! Domnul să-Şi înalţe faţa peste tine şi să-ţi dea pacea!”

Numeri 12.6-8: „Când va fi printre voi un proroc, Eu, Domnul, Mă voi descoperi lui într-o vedenie sau îi voi vorbi într-un vis. Nu tot aşa este însă cu robul Meu Moise. El este credincios în toată casa Mea. Eu îi vorbesc gură către gură, Mă descopăr lui nu prin lucruri grele de înţeles, ci el vede chipul Domnului. Cum de nu v-aţi temut deci să vorbiţi împotriva robului Meu, împotriva lui Moise?”

Numeri 14.30-34: „Nu veţi intra în ţara pe care jurasem că vă voi da-o s-o locuiţi, afară de Caleb, fiul lui Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun. Pe copilaşii voştri însă, despre care aţi zis că vor fi de jaf, îi voi face să intre în ea, ca să cunoască ţara pe care aţi nesocotit-o voi. Iar cât despre voi, trupurile voastre moarte vor cădea în pustiu. Şi copiii voştri vor rătăci patruzeci de ani în pustiu şi vor ispăşi astfel păcatele voastre, până ce toate trupurile voastre moarte vor cădea în pustiu. După cum în patruzeci de zile aţi iscodit ţara, tot aşa, patruzeci de ani veţi purta pedeapsa fărădelegilor voastre; adică un an de fiecare zi: şi veţi şti atunci ce înseamnă să-Mi trag Eu mâna de la voi.”

Un scurt rezumat: Majoritatea evenimentelor din cartea Numeri se petrec în pustiu, în principal între al doilea şi cel de-al patruzecilea an al rătăcirii israeliţilor. Primele 25 de capitole ale cărţii redau amănunţit experienţele primei generaţii de israeliţi în pustiu, în timp ce restul cărţii descrie experienţele celei de-a doua generaţii. Tema ascultării şi a rebeliunii urmate de pocăinţă şi binecuvântare se repetă în toată cartea, la fel ca în tot Vechiul Testament.

Tema sfinţeniei lui Dumnezeu se continuă din cartea Leviticul în cartea Numeri, care dezvăluie instruirea şi pregătirea făcută de către Dumnezeu poporului Său, pentru a intra în Ţara Promisă a Canaanului. Importanţa cărţii Numeri este indicată de faptul că în Noul Testament se face referire la ea de multe ori. Duhul Sfânt a atras atenţia în mod deosebit asupra cărţii Numeri în 1 Corinteni 10.1-12. Cuvintele „aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde” se referă la păcatul israeliţilor şi la indignarea lui Dumnezeu faţă de ei.

În Romani 11.22, Pavel vorbeşte despre „bunătatea şi asprimea” lui Dumnezeu. Acesta este mesajul cărţii Numeri într-o coajă de nucă. Asprimea lui Dumnezeu se vede în moartea generaţiei de răzvrătiţi în pustiu, aceia care nu au intrat niciodată în Ţara Promisă. Bunătatea lui Dumnezeu este văzută în noua generaţie. Dumnezeu i-a protejat, i-a păstrat şi le-a asigurat cele necesare acestor oameni până când au intrat în posesia ţării. Acest lucru ne aminteşte de dreptatea şi dragostea lui Dumnezeu, care sunt întotdeauna într-o armonie suverană.

Prefigurări: Cererea cu privire la sfinţenie pe care Dumnezeu i-o adresează poporului Său este deplin satisfăcută în Isus Hristos, care a venit să împlinească Legea în locul nostru (Matei 5.17). Conceptul de Mesia cel promis e prezent în carte de la un capăt la altul. Relatarea din capitolul 19 referitoare la jertfirea vacii roşii „fără pată, fără vreun cusur trupesc” Îl prefigurează pe Hristos, Mielul lui Dumnezeu, fără pată sau cusur, care a fost jertfit pentru păcatele noastre. Imaginea şarpelui de aramă înălţat pe stâlp pentru a asigura vindecare fizică (capitolul 21) prefigurează de asemenea înălţarea lui Hristos, fie pe cruce, fie în lucrarea Cuvântului, pentru ca oricine priveşte la El prin credinţă să aibă vindecare spirituală.

În capitolul 24, a patra prorocie a lui Balaam vorbeşte despre steaua şi toiagul de cârmuire care se ridică din Iacov. Este o prorocie cu privire la Hristos, care este numit „Luceafărul de dimineaţă” în Apocalipsa 22.16 pentru gloria, strălucirea şi splendoarea Sa şi pentru lumina pe care o răspândeşte. Poate fi de asemenea numit toiag de cârmuire, adică Unul care ţine toiagul de cârmuire, datorită regalităţii Sale. El nu doar că are Numele de Împărat, ci are o Împărăţie şi cârmuieşte cu un toiag al harului, al milei şi al neprihănirii.

Aplicaţie practică: O temă teologică majoră din cartea Numeri dezvoltată în Noul Testament este aceea că păcatul şi necredinţa, în special răzvrătirea, culeg judecata lui Dumnezeu. 1 Corinteni spune în mod specific—şi Evrei 3.7-4.13 sugerează clar acest lucru—că aceste evenimente au fost scrise ca exemple pentru credincioşi, ca aceştia să le observe şi să le evite. Nu trebuie să „poftim după lucruri rele” (v. 6) sau să curvim (v. 8) sau să-L ispitim pe Dumnezeu (v. 9) sau să cârtim (v. 10).

La fel cum israeliţii au rătăcit prin pustiu 40 de ani datorită răzvrătirii lor, tot aşa Dumnezeu ne îngăduie uneori să rătăcim departe de El şi să suferim de singurătate şi de lipsa binecuvântărilor, atunci când ne răzvrătim împotriva Lui. Dar Dumnezeu este credincios şi drept şi, la fel cum îi restaurează pe israeliţi în locul lor de drept în inima Lui, tot astfel El îi va restaura întotdeauna pe creştini în locul binecuvântării şi al părtăşiei intime cu El, dacă se pocăiesc şi se întorc la El (1 Ioan 1.9).



Înapoi la pagina de început în limba Română



Cartea Numeri