Cartea Ieremia



Autorul: Ieremia capitolul 1, versetul 1 îl identifică pe autor ca fiind Ieremia.

Data la care a fost scrisă: Cartea Ieremia a fost scrisă între anii 630 și 580 î.Cr.

Scopul pentru care a fost scrisă: Cartea Ieremia consemnează cele din urmă profeții făcute lui Iuda, avertizând de distrugerea care se apropie, dacă națiunea nu se pocăiește. Ieremia îi strigă națiunii să se întoarcă la Dumnezeu. În același timp, Ieremia recunoaște inevitabilitatea distrugerii lui Iuda datorită idolatriei și a imoralității de care refuza să se pocăiască.

Versete-cheie: Ieremia 1.5: „Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoșteam, și mai înainte ca să fi ieșit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte și te făcusem proroc al neamurilor.”

Ieremia 17.9: „Inima este nespus de înșelătoare și de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?”

Ieremia 29.10-11: „Dar iată ce zice Domnul: «De îndată ce vor trece șaptezeci de ani ai Babilonului, Îmi voi aduce aminte de voi și voi împlini față de voi făgăduința Mea cea bună, aducându-vă înapoi în locul acesta. Căci Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde.»”

Ieremia 52.12-13: „În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, care era în slujba împăratului Babilonului. El a ars Casa Domnului, casa împăratului și toate casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.”

Un scurt rezumat: Cartea Ieremia este în primul rând un mesaj de judecată pentru Iuda, datorită idolatriei epidemice (Ieremia 7.30-34, 16.10-13, 22.9, 32.29, 44.2-3). După moartea împăratului Iosia, ultimul împărat bun, națiunea lui Iuda L-a părăsit aproape cu totul pe Dumnezeu și poruncile Lui. Ieremia compară Regatul lui Iuda cu o prostituată (Ieremia 2.20, 3.1-3). Dumnezeu a promis că va judeca în mod extrem de sever idolatria (Leviticul 26.31-33, Deuteronomul 28.49-68), și Ieremia avertiza națiunea lui Iuda că judecata lui Dumnezeu este iminentă. De nenumărate ori, Dumnezeu l-a scăpat pe Iuda de la pieire, dar îngăduința Lui ajunsese la capăt. Ieremia consemnează cucerirea și supunerea lui Iuda de către împăratul Nebucadnețar (Ieremia 24.1). După ce rebeliunea a continuat, Dumnezeu l-a adus pe Nebucadnețar și armatele Babilonului să distrugă și să pustiască Iuda și Ierusalimul (Ieremia capitolul 52). Chiar și în mijlocul acestei judecăți extrem de severe, Dumnezeu promite reabilitarea lui Iuda înapoi în țara pe care i-a dat-o Dumnezeu (Ieremia 29.10).

Prefigurări: Ieremia 23.5-6 prezintă o prorocie privitoare la Mesia care avea să vină, Isus Hristos. Profetul Îl descrie ca fiind o Odraslă din casa lui David (v. 5, Matei 1), Împăratul care va domni cu înțelepciune și dreptate (v. 5, Apocalipsa 11.15). Hristos este Cel care va fi recunoscut în cele din urmă de către Israel ca adevăratul Mesia, pentru că El le asigură aleșilor Săi mântuirea (v. 6, Romani 11.26).

Aplicație practică: Prorocul Ieremia a avut de transmis cel mai greu mesaj. Ieremia l-a iubit pe Iuda, dar L-a iubit mult mai mult pe Dumnezeu. Oricât de dureros a fost pentru Ieremia să-i transmită propriului popor un mesaj permanent de judecată, el a fost ascultător față de ceea ce i-a zis Dumnezeu să facă și să spună. Ieremia a sperat și s-a rugat pentru milă din partea lui Dumnezeu pentru Iuda, dar a crezut de asemenea că Dumnezeu e bun, drept și neprihănit. Și noi trebuie să-L ascultăm pe Dumnezeu în același fel, chiar și atunci când este greu, să recunoaștem voia lui Dumnezeu ca fiind mai importantă decât propriile noastre dorințe și să avem credința că Dumnezeu, în nemărginita Lui înțelepciune și potrivit cu planul Său perfect, va împlini ceea ce este mai bun pentru copiii Săi (Romani 8.28).



Înapoi la pagina de început în limba Română



Cartea Ieremia