Ce spune Biblia despre bârfă?




Ce spune Biblia despre bârfă?

Răspuns:
Cuvântul evreiesc tradus „bârfitor” în Vechiul Testament este definit ca „unul care dezvăluie secrete, unul care poartă poveşti sau unul care calomniază”. Un bârfitor este o persoană care deţine informaţii privilegiate despre oameni şi care începe să dezvăluie aceste informaţii altor persoane care nu au nevoie să le cunoască. Bârfa se diferenţiază de răspândirea de informaţii prin ceea ce stă în spatele ei, adică intenţia. Bârfitorii au ca scop zidirea imaginii lor prin „zugrăvirea” altora ca fiind răi şi se înalţă pe ei înşişi ca fiind un fel de deţinători de informaţii.

În cartea Romani, Pavel ne dezvăluie firea păcătoasă şi nelegiuită a omenirii, afirmând faptul că Dumnezeu îşi revarsă mânia peste cei ce resping Legea Sa. Deoarece ei au întors spatele poruncilor şi călăuzirii lui Dumnezeu, El i-a lăsat în voia minţii lor păcătoase. Lista păcatelor include bârfa şi calomnia (Romani 1:29b-32).

Vedem din acest pasaj cât de grav este păcatul bârfei şi acest păcat îi caracterizează pe cei ce sunt sub mânia lui Dumnezeu.

Alt grup care era cunoscut (şi este şi azi) pentru faptul că se complăcea în păcatul bârfei, este grupul văduvelor . Pavel avertizează văduvele care au obiceiul de a bârfi şi a lenevi. Aceste femei sunt descrise ca „bârfitoare şi ocupate cu umblatul din casă în casă, vorbind ce nu trebuie” (1 Timotei 5:12-13). Deoarece femeile au tendinţa să petreacă mult timp una în casa alteia, ele aud sau observă situaţii care pot fi denaturate, mai ales când sunt spuse repetat. Pavel afirmă că obiceiul de a umbla din casă în casă vine din lipsa de ocupaţie. Mâinile inactive sunt atelierul de lucru al diavolului, iar Dumnezeu ne avertizează să nu lăsăm inactivitatea sau lenea să intre în viaţa noastră.”Cine umblă cu bârfe dă pe faţă lucrurile ascunse, şi cu cel ce nu-şi poate ţine gura să nu te amesteci .”(Proverbe 20:19).

Femeile cu siguranţă nu sunt singurele găsite vinovate de bârfă. Oricine se poate face vinovat de bârfă pur şi simplu repetând un lucru confidenţial auzit. Cartea proverbelor are o listă lungă de versete ce acoperă pericolele bârfei şi a suferinţelor produse de ea. „ Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. Cine umblă cu bârfe dă pe faţă lucrurile ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat.” (Proverbe 11:12-13).

Biblia ne spune că „Omul neastâmpărat stârneşte certuri, şi pârâtorul dezbină pe cei mai buni prieteni” (Proverbe 16:28). Multe prietenii au fost destrămate după o neînţelegere care a început cu o bârfă. Cei ce dobândesc un astfel de obicei nu fac altceva decât să întărâte, să provoace necazuri şi mânie, amărăciune şi suferinţă între prieteni. Trist, dar unii rămân în obiceiul bârfei şi caută ocazii să-i distrugă pe alţii.

Când astfel de oameni sunt confruntaţi, ei neagă afirmaţiile şi răspund cu scuze şi explicaţii. În loc să admită că au greşit, aruncă vina pe alţii sau încearcă să minimalizeze gravitatea păcatului. „Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sunt o cursă pentru suflet. Cuvintele bârfitorului sunt ca prăjiturile: alunecă pâna în fundul măruntaielor” (Proverbe 18:7-8).

Aceia care îşi păzesc limba, se păzesc de necazuri (Proverbe 21:23). Aşadar, să ne păzim gura şi să ne înfrânăm de la păcatul bârfei. Dacă ne încredinţăm pornirile fireşti în mâna Domnului, El ne va ajuta să rămânem neprihăniţi. Fie ca noi toţi să ascultăm învăţăturile Bibliei despre bârfă şi să ne ţinem gura închisă când trebuie şi s-o deschidem când este de folos.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Ce spune Biblia despre bârfă?