Este vorbirea în limbi o dovadă că cineva are Duhul Sfânt?




Întrebare: Este vorbirea în limbi o dovadă că cineva are Duhul Sfânt?

Răspuns:
Sunt trei ocazii în cartea Faptele Apostolilor, când vorbirea în limbi a însoţit primirea Duhului Sfânt- Fapte 2:4, 10:44-46, 19:6. Cu toate acestea, aceste trei ocazii sunt singurele locuri din Biblie în care vorbirea în limbi este o dovadă de primirea Duhului Sfânt. De-a lungul cărții Faptele Apostolilor, mii de oameni au crezut în Domnul Isus şi nu se spune nimic despre vorbirea lor în limbi (Fapte 2:41, 8:5-25, 16:31-34, 21:20). Nicăieri nu ni se spune în Noul Testament că vorbirea în limbi este dovada, că o persoană a primit Duhul Sfânt. De fapt, Noul Testament ne arată contrariul. Ni se spune că fiecare credincios în Cristos are Duhul Sfânt (Romani 8:9; 1 Corinteni 12:13; Efeseni 1:13-14), dar nu fiecare credincios vorbeşte în limbi (1 Corinteni 12:29-31).

Deci, de ce a fost vorbirea în limbi dovada Duhului Sfânt în aceste trei pasaje din Faptele Apostolilor? Fapte 2 ne arată pe apostoli fiind botezați cu Duhul Sfânt şi împuterniciți de El să predice Evanghelia. Apostolilor li s-a dat să vorbească în alte limbi, astfel pentru a putea împărtăşi adevărul cu oamenii în propria lor limbă. Faptele Apostolilor 10 descrie pe apostolul Petru cum a mers să împărtăşească Evanghelia cu neamurile. Petru şi alţi creştini din veacul primar, fiind evrei, cu greu ar fi acceptat neamurile (ne-evreii), în biserică. Dumnezeu a lăsat ca neamurile să vorbească în limbi pentru a demonstra că au primit acelaşi Duh Sfânt pe care și apostolii L-au primit (Fapte 10:47, 11:17).

Fapte 10:44-47: În timp ce Petru vorbea încă aceste cuvinte, Duhul Sfânt a venit asupra tuturor care au auzit Cuvântul. Credincioşi circumciși, care au venit cu Petru, au fost uimiţi că darul Duhului Sfânt a fost turnat chiar şi peste neamuri, căci îi auzeau vorbind în limbi şi lăudând pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis: „Se poate opri apa ca să nu fie botezați aceștia, care au primit Duhul Sfânt ca și noi?” Mai târziu, Petru s-a referit la acest eveniment, ca dovadă că Dumnezeu într-adevăr a dat mântuirea și Neamurilor (Fapte 15:7-11).

Vorbirea în limbi nu este nicăieri prezentată ca ceva pe care toţi creştinii trebuie să se aştepte să o primească atunci când ei Îl primesc pe Domnul Isus Cristos ca Mântuitor al lor şi, prin urmare, sunt botezaţi cu Duhul Sfânt. De fapt, din toate relatările de convertire din Noul Testament, numai două din ele menționează vorbirea în limbi în acest context. Limbile au fost un dar miraculous, care a avut un scop specific pentru un anumit timp. Nu a fost niciodată, singura dovadă de primire a Duhului Sfânt.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Este vorbirea în limbi o dovadă că cineva are Duhul Sfânt?